Сегодня: Среда 28 февраля 2024 | EUR: 19.3857 | USD: 17.8554
 
"Contabilitate şi audit" № 3, 2012
Главная » Архив журнала » № 3, 2012 » ОФИЦИАЛЬНЫЕ МАТЕРИАЛЫ

Legea bugetului de stat pe anul 2012 (extras)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Capitolul II

Reglementări specifice

 

Art. 4. – Pentru determinarea cuantumului ajutorului social în conformitate cu Legea nr. 133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social, se stabileşte nivelul venitului lunar minim garantat în mărime de 640 de lei.

 

Art. 9. – Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile livrate şi la serviciile prestate de agenţii economici înregistraţi în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, precum şi accizele la mărfurile supuse accizelor, fabricate în această unitate, se varsă integral în bugetul ei central.

 

Art. 11. (1) Impozitul privat reprezintă o plată unică ce se percepe la efectuarea tranzacţiilor cu bunuri proprietate publică în procesul privatizării, indiferent de tipul mijloacelor folosite.

(2) Subiecţi ai impunerii cu impozit privat sînt persoanele juridice şi persoanele fizice din Republica Moldova, precum şi persoanele juridice şi persoanele fizice străine, cărora, în procesul privatizării, li se dau în proprietate privată bunuri proprietate publică.

(3) Obiecte ale impunerii cu impozit privat sînt bunurile proprietate publică, inclusiv acţiunile.

(4) Cota impozitului privat se stabileşte la 1% din valoarea de achiziţie a bunurilor proprietate publică supuse privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor supuse privatizării.

(5) Impozitul privat se achită pînă la semnarea contractului de vînzare-cumpărare şi se virează la bugetul de stat sau la bugetul unităţii administrativ-teritoriale în funcţie de apartenenţa bunului.

(6) Nu se achită impozit privat în cazul primirii gratuite în proprietate privată a bunurilor proprietate publică de către persoane fizice rezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător.

(7) În cazul rezilierii sau rezoluţiunii contractului de vînzare-cumpărare, determinată de neexecutarea sau de executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate de cumpărător, sumele plătite în calitate de impozit privat nu se restituie.

(8) Monitorizarea îndeplinirii prevederilor prezentului articol revine autorităţilor publice centrale sau locale, în funcţie de apartenenţa bunului proprietate publică.

 

Art. 13. (1) Determinarea cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică se prezintă în anexa nr. 8.

(2) Mijloacele băneşti obţinute de instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat din închirierea/darea în arendă a bunurilor se lasă la dispoziţia acestora pentru acoperirea cheltuielilor proprii şi se gestionează în modul stabilit pentru mijloacele speciale.

(3) Instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat se scutesc de plata chiriei (exceptînd plata serviciilor comunale) pentru încăperile închiriate de la alte instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, precum şi de la întreprinderile de stat ai căror fondatori sînt instituţiile publice respective sau autoritatea ierarhic superioară acestora.

 

Art. 17. – Despăgubirile de asigurare pentru persoanele care, conform legislaţiei, sînt supuse asigurării de stat obligatorii se plătesc, în baza documentelor perfectate de către serviciile de specialitate ale autorităţilor (instituţiilor) în care sînt angajate aceste persoane, din mijloacele autorităţilor (instituţiilor) respective.

 

Art. 19. (1) Tarifele la serviciile de încasare de la populaţie, de la perceptorii fiscali şi de la funcţionarii fiscali a vărsămintelor la bugetul de stat (cu excepţia plăţii drepturilor de import-export) şi la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi la restituirea plăţilor de la aceste bugete persoanelor fizice, se stabilesc la valoarea maximă de 1,0% din suma încasată.

(2) Cheltuielile aferente serviciilor menţionate la alin. (1) se acoperă din contul bugetelor respective.

(3) Comisionul pentru serviciile de ridicare în numerar a mijloacelor băneşti în baza documentelor executorii din contul bugetului de stat sau al bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se acoperă din contul bugetelor respective.

(4) Comisionul bancar la convertirea valutei străine pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe, gestionate prin sistemul trezorerial, se acoperă din contul bugetelor respective, pe bază de contract încheiat cu banca comercială deserventă a Ministerului Finanţelor.

(5) Comisionul pentru recepţionarea, de la persoanele fizice, a drepturilor de import-export se achită de către organele vamale din mijloace proprii, pe bază de contract încheiat cu banca comercială deserventă.

 

Preşedintele Parlamentului                                Marian LUPU

Nr. 282. Chişinău, 27 decembrie 2011.

 

Anexa nr. 8

Determinarea cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică

 

1. Cuantumul minim al chiriei anuale pentru folosirea încăperilor se calculează după formula:

Pai = Tb x (1 + K1 + K2 + K3) x K4 x S, în care:

Paicuantumul chiriei anuale;

Tb – tariful de bază pentru chiria anuală a unui metru pătrat de spaţiu;

K1 – coeficientul de amplasare a încăperii;

K2coeficientul amenajării tehnice;

K3coeficientul de ramură privind utilizarea încăperii;

K4 – coeficientul de piaţă;

S – suprafaţa încăperii.

Valoarea coeficienţilor folosiţi în calcule se determină după următoarele criterii:

a) tariful de bază pentru chiria anuală a unui metru pătrat de spaţiu (Tb):

 

municipiul Chişinău

264,2 lei

municipiul Bălţi

187,4 lei

celelalte municipii, oraşele-reşedinţă

136,2 lei

oraşele şi localităţile suburbane din componenţa municipiilor

102,2 lei

localităţile săteşti

34,1 lei;

 

b) coeficientul de amplasare a încăperii (K1):

 

clădire separată

0,5

construcţie încorporată sau anexată

0,45

încăpere supraterană (parter)

0,4

soclu

0,35

demisol

0,3

subsol cu geamuri, etaj tehnic, acoperiş

0,2

alte subsoluri

0,0;

 

c) coeficientul amenajării tehnice (K2):

apeduct, canalizare, apă caldă, încălzire centrală

0,5

apeduct, canalizare, încălzire centrală

0,4

apeduct, canalizare, apă caldă

0,3

apeduct, canalizare

0,2

încălzire centrală

0,2

lipseşte amenajarea tehnică

0,0;

 

d) coeficientul de ramură privind utilizarea încăperii (K3):

 

1) ateliere de creaţie ale pictorilor, sculptorilor, arhitecţilor, meşterilor populari; spaţii utilizate de chiriaşi în scopuri medicale şi farmaceutice; întreprinderi de producţie ale societăţilor persoanelor cu handicap; spaţii utilizate pentru realizarea acţiunilor în masă din cadrul proiectelor şi programelor finanţate de la bugetul public naţional

0,05

2) instituţii finanţate de la bugetul de stat, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală; patronate, fundaţii, asociaţii obşteşti

0,1

3) spaţii pentru laboratoare, pentru instruire, pentru efectuarea de lucrări de cercetare şi proiectare; spaţii pentru prestarea de servicii poştale, sportive şi de întremare a sănătăţii

0,2

4) garaje, depozite, spaţii tehnice (cu excepţia celor menţionate la poziţia 6) şi alte încăperi auxiliare; spaţii pentru prestarea de servicii către populaţie (ateliere de reparaţie a încălţămintei, a îmbrăcămintei şi a obiectelor de uz casnic, frizerii, curăţătorii chimice, puncte de închiriere a obiectelor, băi, birouri de avocaţi)

0,4

5) spaţii folosite pentru comercializarea produselor de panificaţie, a produselor lactate, alimentare şi de cofetărie, a băuturilor nealcoolice; unităţi de alimentaţie publică cu preparare şi comercializare a bucatelor; spaţii de producţie; sedii (încăperi) folosite de organele mijloacelor de informare în masă

0,5

6) încăperi pentru reparaţia şi deservirea tehnică a automobilelor, a tehnicii de calcul şi a altor utilaje

0,7

7) spaţii folosite în scopuri de comerţ, altele decît cele prevăzute la poziţia 5)

0,8

8) saloane de jocuri electronice, de jocuri computerizate şi de alte jocuri distractive pentru copii

1,2

9) încăperi utilizate în calitate de oficii

1,5

10) instituţii financiare, burse, instituţii de asigurare

2,0

11) restaurante, baruri, cafenele cu servire a băuturilor alcoolice

2,5

12) case de schimb valutar, puncte de înregistrare video şi de închiriere a producţiei video

3,0

13) cazinouri, saloane pentru jocuri de noroc

4,0

14) încăperi cu altă destinaţie decît cele enumerate la poziţiile 1) – 13)

1,0;

 

e) coeficientul de piaţă (K4 ) se stabileşte prin înţelegere a părţilor şi nu poate fi mai mic de 1,0, iar pentru genurile de activitate desfăşurate în încăperile menţionate la lit. d) poziţiile 1) – 6), el nu poate fi mai mic de 0,5, excepţie făcînd încăperile folosite de organele mijloacelor de informare în masă, pentru care coeficientul de piaţă va fi de 1,0, spaţiile utilizate pentru realizarea acţiunilor în masă din cadrul proiectelor şi programelor finanţate de la bugetul public naţional şi spaţiile folosite de către uniunile de creaţie, pentru care coeficientul de piaţă se stabileşte în mărime de 0,1. La stabilirea acestui coeficient trebuie să se ţină cont de cererea şi de oferta spaţiilor ce ar putea fi date în chirie, de posibilitatea utilizării terenului aferent, de caracteristicile teritorial-economice ale zonei şi de alte criterii calitative, necuprinse în coeficienţii aplicaţi, ale încăperilor.

În cazul în care se dau în chirie mai multe încăperi cu diferite condiţii de amplasare şi de amenajare tehnică sau încăperi care vor fi utilizate în diverse scopuri, cuantumul total al chiriei se constituie din suma chiriilor calculate pentru fiecare încăpere sau grup de încăperi.

2. Cuantumul chiriei anuale pentru utilajul, mijloacele de transport şi alte fonduri fixe (denumite în continuare utilaj) date în locaţiune se calculează după formula:

Pau = Ua x K1 x K2 + Q,

în care:

Pau – cuantumul chiriei anuale pentru utilajul dat în locaţiune;

Uauzura anuală a utilajului dat în locaţiune;

K1coeficientul de calcul;

K2 – coeficientul de piaţă;

Q – cheltuielile de întreţinere şi de exploatare a utilajului dat în locaţiune, suportate de locator.

Valoarea coeficienţilor folosiţi în calcule se determină după următoarele criterii:

a) uzura anuală a utilajului (Ua) se calculează pentru fiecare poziţie aparte, potrivit prevederilor Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003, conform tabelului nr. 1:

 

Tabelul nr. 1

 

Nr.
crt.

Denumirea utilajului

Nr. de inventar

Termenul de exploatare, în ani
Distanţa,
în km

Valoarea iniţială reevaluată,
în lei

Uzura (contabilă) la data dării în locaţiune,
în lei

Uzura anuală Ua,
în lei

Coeficientul de calcul K1

Coeficientul de piaţă K2

Cheltuielile de întreţinere şi exploatare Q, în lei

Cuantumul chiriei anuale Pau , în lei

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

 

b) coeficientul de calcul (K1 ) se va stabili în funcţie de uzura contabilă de la data dării în locaţiune a utilajului (tabelul nr. 2).

 

Tabelul nr. 2

 

U (%)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

K1

1,88

1,79

1,71

1,62

1,53

1,44

1,35

1,27

1,18

1,09

1,0

 

Pentru  utilajul  complet  amortizat  (uzura contabilă – 100%), valoarea coeficientului de calcul se determină în funcţie de uzura fizică reală a utilajului;

c) coeficientul de piaţă (K2) se stabileşte prin înţelegere a părţilor şi nu poate fi mai mic de 1,0. La stabilirea acestui coeficient se va ţine cont de cerere şi de ofertă, de venitul neobţinut, de diferenţa dintre valoarea iniţială de bilanţ şi preţul de piaţă la utilajul de acelaşi tip sau cu caracteristici comparabile, precum şi de alţi factori. Excepţie fac instituţiile publice finanţate de la bugetul public naţional la darea în locaţiune a utilajului altor instituţii publice finanţate de la bugetul public naţional, pentru care coeficientul de piaţă se stabileşte în mărime de 1,0.

În cazul în care mărimea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare a utilajului (Q) variază, aceasta se recalculează şi se achită suplimentar.

3. Cuantumul chiriei anuale pentru folosirea mijloacelor circulante se calculează după formula:

Pac = C x R x K,

în care:

Paccuantumul chiriei anuale pentru folosirea mijloacelor circulante;

C – costul mijloacelor circulante la data calculării chiriei;

R – rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt;

K – coeficientul de piaţă.

Valoarea coeficienţilor folosiţi în calcule se determină după următoarele criterii:

a) costul mijloacelor circulante se calculează pentru fiecare poziţie separat,

conform tabelului nr. 3:

 

Tabelul nr. 3

 

Nr. crt.

Denumirea mijloacelor circulante

Cantitatea

Unitatea de măsură

Costul unei unităţi la data calculării chiriei,
în lei

Costul de la data calculării chiriei,
în lei

Note

1

2

3

4

5

6

7

 

b) rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt se publică periodic în presă. În calcule se foloseşte valoarea ratei în vigoare la data încheierii contractului de locaţiune;

c) coeficientul de piaţă se stabileşte prin înţelegerea părţilor şi nu poate fi mai mic de 1,0.

După încetarea efectului contractului de locaţiune, locatarul restituie mijloacele circulante în volumele fixate la data dării lor în locaţiune. În cazul imposibilităţii de restituire a mijloacelor circulante, costul lor se recuperează la preţurile care sînt în vigoare la data încetării efectului contractului de locaţiune.

Cuantumul minim al chiriei bunurilor proprietate publică se stabileşte fără taxă pe valoarea adăugată.

Dacă locatorul este înregistrat ca plătitor al taxei pe valoarea adăugată, chiria va fi încasată de la locatar cu aplicarea taxei pe valoarea adăugată, calculată suplimentar la valoarea serviciilor prestate.

 

Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 19 – 20 din 25 ianuarie 2012, partea I, art. 46

 




Комментарии:
К этой статье пока нет комментариев.

Для того чтобы оставить комментарий необходимо авторизоваться.
Если Вы еще не зарегистрированы, пройдите процедуру регистрации.